Dexter şi Hostel

De câteva zile rămăsesem în pană de idei în privinţa serialului la care să mă uit, după ce terminasem sezoanele la cele pe care le-am urmărit până acum... Aşa am ajuns să caut unul nou. După descriere, mi s-a părut interesant "Dexter", iar după primul episod (care nu m-a impresionat), am zis să-i mai dau o şansă cu un al doilea, iar în cele din urmă a ajuns să-mi placă. Nu pentru că ar avea un scenariu magnific, ori actori foarte buni, ci pentru că mă pune pe gânduri. Oare eu aş fi în stare să omor pe cineva, dacă aş fi sigură că acea persoană este un criminal în serie, un violator care a traumatizat zeci de femei (sau chiar copii), un traficant de persoane sau oricare alt tip de monstru care scapă de închisoare din vina sistemului defect etc.? Tind să cred că ar exista momente în care m-aş murdări de sânge. Mai ales dacă ar fi în joc familia mea (aici îi includ pe toţi cei dragi, nu doar rudele de sânge).

Bineînţeles, Dexter nu se întreabă aşa ceva în film. El este un individ care pur şi simplu simte nevoia să ucidă şi care a fost învăţat de tatăl său adoptiv să-şi canalizeze impulsurile de criminal pe omorârea persoanelor care oricum nu merită să trăiască printre noi (spre exemplu, a omorât un cuplu ( soţ-soţie) care "ajuta" oameni din Cuba să ajungă ilegal în Miami, contra unor sume importante de bani, apoi cerea alţi bani -taxă surpriză- familiilor imigranţilor, iar dacă nu primea sumele într-un anumit timp, îi omora pe bieţii fugari pe un vas, prin înec, apoi îi arunca peste bord... Iar cei ţinuţi până la răscumpărare sau ucidere stăteau în condiţii mizere şi fără mâncare ori apă...).  

Revenind la realitate, cred că într-adevăr există oameni care n-ar merita să trăiască printre noi, întrucât, spre deosebire de animale, ei fac rău din pură plăcere. Nu din instinct de supravieţuire, ci din plăcere. Întâmplător sau nu, zilele ăstea am văzut şi "Hostel", un film care scoate la iveală exact această latură bolnavă. În fapt, filmul este despre un fel de club în care oamenii foarte bogaţi se înscriu pentru a primi o persoană pe care s-o omoare după bunul plac (prin împuşcare, spre exemplu, ori prin mijloace de tortură greu de imaginat). Victimele sunt racolate din diverse ţări, prin metode mârşave, şi duse la un hostel din Slovacia, de unde "dispar". În fapt, ele sunt transportate la o fostă fabrică transformată în loc de "joacă" pentru bogătaşi şi sunt scoase la licitaţie electronică. Astfel, bogătaşul care câştigă licitaţia îşi ucide "achiziţia" după placul inimii, dar în interiorul unei camere special amenajate în fabrică. Pentru asta, i se pun la dispoziţie costumaţiile, ustensilele şi toate celelalte obiecte necesare transformării fanteziei bolnave în realitate cruntă... În fabrică sunt amenajate mai multe asemenea încăperi, în aşa fel încât simultan au loc mai multe atrocităţi...