Povestioară

Am primit-o pe mail de la mătuşa mea şi mă gândeam că vă va face plăcere s-o citiţi şi voi:

Fiul isi intreaba tatal: "Poti sa-mi explici tu exact ce este politica?
Tatăl: cum sa nu pot, asta e uşor
eu sunt CAPITALISMUL, deoarece aduc banii in acasă,
mama este GUVERNUL, deoarece gestionează banii
bunicul este SINDICATUL deoarece el are grije ca totul sa functioneze corect
iar menajera este CLASA MUNCITOARE.
Toata lumea doreste doar ce e mai bun pentru tine şi prin urmare tu esti POPORUL, iar fratele tău mic, care este in carucior  este VIITORUL.
acum iti doresc somn usor, iar daca mai ai intrebari mâine vom discuta din nou despre asta ...

In timpul noptii băiatul se trezeşte, deoarece fratele cel mic a făcut în scutece si plange in hohote. Pentru ca el nu ştie ce să facă, merge in dormitorul parintilor.

 Mama lui este acolo şidoarme foarte adanc. El nu vrea să o trezeasca si merge în camera menajerei.

Aici vede ca tatal lui are sex cu menajera iar bunicul de la fereastra ii priveste in secret. Nimeni nu il observa pe baiat, care cam iritat de toate cele vazute se intoarce in camera lui si doarme pana a doua zi.
Dimineaţa tatăl îl întreabă dacă a înţeles ce este politica
"Oh, da", raspunde baiatul
CAPITALISMUL abuza de clasa muncitoare, SINDICATUL sta doar si se uita în timpul ce GUVERNUL doarme şi ignora toate persoanele iar VIITORUL se află în rahat.

Oh, da – asta e POLITICA "!

Clapă

De când s-a terminat "Românii au talent", a început scandalul... Aş spune chiar că balamucul de acum este mai ceva decât cel de acum două-trei săptămâni, când taberele erau împărţite în jurul a patru persoane: Moni, Iri, Zăvo şi Pepe (nici pentru o piesă de teatru absurd n-aş fi avut atâta imaginaţie să aleg numele ăstea).
N-am văzut finala emisiunii, excepţie făcând, întâmplător, cuplul cu piruetele şi băiatul care jonglează cu mingea. În schimb, ştiu că l-am ascultat pe Adrian Tutu (câştigătorul) la preselecţie şi mi-a plăcut băiatul, pentru că venise cu propria creaţie, cu voce, cu mesaj etc.. Dar nu contează, pentru că eu n-am votat, fiind de părere că le aduc suficienţi bani posturilor TV prin simplul fapt că plătesc un abonament la cablu şi că mă uit din când în când la ele. Ideea este că toţi au sărit de cur în sus că nu trebuia să câştige X, ci Y... Mai mult, au început să înjure în stânga şi-n dreapta, să se jignească reciproc şi să-l denigreze pe puştiul câştigător. Mi se pare absurd. A fost  o emisiune aşa-zisă concurs în care a câştigat postul TV. Pe lângă el, au mai câştigat cei din juriu, prezentatorii, dansatorii, echipele de tehnicieni etc., au câştigat câţiva concurenţi care vor fi luaţi în trupe de dans ori muzicale şi a luat Adrian Tutu "marele premiu", că doar cineva trebuia să se aleagă cu banii puşi în joc de Pro TV, altfel cum ar mai face postul o a doua şi a treia şi a "n"-a  ediţie de "Românii au talent", din care să scoată sume de bani pe care noi nici nu ni le putem imagina?!

PS: Felicitări, Adrian! Felicitări celorlalţi români,  care chiar au demonstrat că au talent şi... clapă celor care au votat dând un sms care costa în jur de 1,6 euro, în condiţiile în care un sms costă vreo 5 eurocenţi...

Vă doresc un Paşte fericit!

Pentru că o să înceapă forfota dinaintea sărbătorii, dar nu vreau să ratez ocazia de a vă ura toate cele bune, vă doresc de pe acum un Paşte fericit! Să aveţi parte de tot ce este mai frumos pe lume, să fiţi cuprinşi de linişte sufletească, să uitaţi de necazuri măcar pentru câteva zile şi să fiţi înconjuraţi de toate persoanele dragi din viaţa voastră!


Vă pup!

Cea mai ieftină hârtie folosită de Băsescu:

Dacă vă îndoiaţi, aflaţi de la mine că acea hârtie igienică, extrem de ieftină în ochii preşedintelui statului, este Constituţia. S-a şters la cur cu ea de n ori, în public chiar, în multe dintre cazuri chiar mândrindu-se cu gestul său. Faptul că se şterge metaforic vorbind îmi dă o stare de mai multă greaţă decât dacă ar fi făcut-o în adevăratul sens al cuvântului. Îmi pare rău să văd că omul care ar trebui să întruchipeze valorile, tradiţiile, legile şi normele nescrise ale României şi care ar trebui să fie un exemplu de moralitate, de neutralitate şi de iubire faţă de cetăţeni îşi bate joc cu fiecare ocazie de ţara noastră şi de noi, întotdeauna cu zâmbetul său tâmp pe buze.
Cel mai fericit moment din viaţa mea de român va fi acela în care nici un cetăţean nu va mai dori să voteze cu el sau cu unul asemănător lui. Iar acest lucru nu m-ar face fericită pentru că n-am mai avea un preşedinte atât de "nepreşedinte", ci pentru că atunci am avea certitutinea că românul s-a deşteptat, aşa cum o cere imnul şi că şi-a pus creierul în funcţiune. Din păcate, cred că ceea ce-mi doresc este o utopie, având în vedere milioanele de oameni care l-au votat a doua oară, deşi a făcut dezastru în ţară încă din primul mandat...


N-o să amintesc nimic din răul pe care l-a făcut, întrucât am observat că totul este în zadar în România. Trăim în ţara orbilor conduşi de surzi.

Abonament la sală

Inainte de a ma apuca de exercitiile mele fizice de doi banuti, facute intr-una din camerele casei, m-am gandit sa vă scriu şi în seara asta vreo două rânduri, aşa, înainte de noapte bună :). Apropo, nu v-am povestit niciodată că mă străduiesc din răsputeri, să fac, măcar de vreo 2-3 ori pe săptămână, câteva mişcări de genul ăsta, "ca să rămân în formă":).
Cum nu m-aş integra prea bine într-o sală, pentru că nu sunt genul care să adore să fie înconjurată de oameni în orice situaţie, îmi fac exerciţiile singurică, în faţa televizorului, de vreo câţiva ani buni. Nu ştiu dacă au vreun efect, din moment ce nu durează ore întregi, nu ştiu dacă sunt sănătoase, dar măcar pentru vreo 20 de minute las creierul să se odinească şi îmi pun corpul la treabă, ca să nu uite ce e aia mişcarea...
Îmi amintesc de o fostă colegă de facultate, foarte dragă sufletului meu, care râdea de mine şi spunea că ea nu ar putea avea atâta "ambiţie", dar adevărul este că, la un moment dat, mă simt vinovată faţă de organism dacă nu îl antrenez puţin. Apropo, în facultate eram singura nebună din grupă care urca şapte etaje pe jos, când toţi luau liftul :))). Ce vremuri :p. Acum cobor şi urc un deal din Şchei şi "alerg" după informaţii pentru articole. Cred că ăsta este "abonamentul" meu la sală.
Că tot a venit vorba, eu nu înţeleg de unde moda asta pentru a merge la o sală. Dintr-o dată, tot românul avea abonament la aşa ceva (nu ştiu cât îl folosea, dar îl avea). Mai ales băieţii, că ăla care nu a tras măcar de două ori la două fiare, nu e mascul, cică...
De când avem democraţie căutăm cu lumânarea uniformitatea. Am ajuns să semănăm unii cu alţii, să facem aceleaşi lucruri, să ne dorim aceleaşi obiecte... Mi se pare trist. De aceea se şi mutilează multe tinere cu operaţiile estetice: toate vor sâni mărimea D, buze grosimea X, nas lungimea Z, iubiţi cu trăsăturile W etc.. Din păcate, uităm că frumuseţea vine uneori tocmai din imperfecţiune.
Mie mi se întâmplă mereu să mă uit la prietenul meu şi să-l văd perfect din punct de vedere fizic, în ciuda defectelor pe care crede că le are. Şi nu a tras de fiare, nu s-a operat, este el pur şi simplu. Frumuseţea şi perfecţiunea unei persoane vin din unicitatea ei, nu dintr-un tipar.
Cred că am divagat de la subiect :).
Mai bine mă apuc de câteva mişcări, că mă ia somnul imediat.
Noapte bună!

"Bones", serialul serilor mele :)

Nu că ar interesa pe cineva în mod deosebit ce vizionez mai nou, dar m-am gândit să nu treacă o zi fără să vă scriu, aşa că mi-am zis să laud acest film, Bones :p.
După ce am terminat sezoanele serialului Californication, în care joacă "Mulder", din dosarele X (unul dintre filmele copilăriei mele), am trecut la ceva mai sobru şi care să-mi pună cât de cât mintea la contribuţie. Ca să înţelegeţi această nevoie, vă spun atât: Californication a fost plin de femei uşoare, de droguri şi de situaţii stupide. Ceea ce m-a făcut să mă uit, totuşi, la el a fost ideea principală: cu oricine şi cu oricâte (oricâţi) ai face sex, tot nu eşti fericit(ă) şi tot la persoana care te-a cucerit prin farmecul său eşti cu mintea şi cu sufletul. Da, ştiu, sunt romantică până la limită cu prostia... Probabil mi se trage de la cărţile citite în copilărie, în care nu apăreau piţipoance dornice să se culce oricând, oriunde şi cu oricine, numai bani să fie.
Revenind la "Bones", vă spun sincer că este un film grozav: cu suspans, cu emoţie, cu mesaj, cu câteva date ştiinţifice. Este un amestec fericit de elemente :). În fapt, este cu o tânără antropolog care, împreună cu un angajat FBI, reuşeşte să afle "povestea" unor cadavre găsite în cele mai ciudate condiţii. Astfel, află identitatea victimelor, felul în care au murit, le găsesc familiile, dar şi criminalii etc.. În plus, fiecare are o viaţă personală complexă, din care aflăm pe parcurs. Spre exemplu fetei i-au dispărut părinţii pe când era mică, de aceea a ales această carieră. Este o tipă interiorizată, dedicată profesiei sale, inteligentă, intimidantă chiar şi totodată este sufletistă şi îşi iubeşte colegii în felul ei.
Cu alte cuvinte, vă recomand cu căldură să vizionaţi serialul!

Început de săptămână... cu morţi

Ca mai toată lumea, m-am trezit şi eu să mă pregătesc de lucru, după o noapte extrem de proastă, în care mai mult m-am zvârcolit prin pat decât am dormit şi în care credeam că-mi va exploda capul (noaptea nu cred că a fost ca la toată lumea, c-or fi fost şi unii fericiţi pe planeta asta). Şi aşa am ajuns la redacţie, cu gândul că n-am nici un subiect pe astăzi şi că am început o nouă lună, deci o nouă luptă cu norma (da , am normă de realizat)... Cu alte cuvinte, începea o zi în ton cu noaptea şi cu aceeaşi durere de cap, care nu-mi dă pace. Dar au venit subiectele şi printre ele se numără unul cu doi bătrânei care au murit sâmbătă, după ce au fost călcaţi pe trecerea de pietoni. Cărei fete nu i-ar plăcea să-şi înceapă săptămâna cum mi-am început-o eu?!